Ca în fiecare an, în luna februarie, comuna Prejmer îmbracă strai de sărbătoare pentru a celebra unul dintre cele mai populare obiceiuri săsești: Fasching-ul.

În Europa, Prejmerul este cea mai estică aşezare în care se mai serbează tradiţiile săseşti, lucru care denotă faptul că această comunitate a înţeles importanţa conservării valorilor tradiţionale, respectă şi are deschidere faţă de diversitatea culturală. Aceasta convieţuire paşnică şi fructuoasă a făcut ca, de la an la an. Fasching-ul să atragă un public tot mai larg, ediţia din 2016 numărând aproximativ 14 000 participanţi care s-au bucurat savurând delicioasele produse tradiționale, admirând și degustând din Expoziția de clătite. Susținute în aer liber, concertele celor mai apreciați artiști români, trupele de dans tradițional săsesc, fanfara, caravana sunt doar câteva dintre surprizele pe care organizatorii le au în vedere de la an la an, pentru localnici și publicul larg.  Pentru mulţi dintre aceia care practică turismul cultural, Fasching-ul reprezintă şi o oportunitate de informare asupra istoriei locului şi Bisericii Cetate Prejmer, notată cu 3 stele în Ghidul Verde Michelin şi înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Dintre obiceiurile populaţie săseşti, Fasching-ul rămâne unul dintre evenimentele locale preferate ale tinerilor care au avut iniţiativa reînvierii obiceiului moştenit de la comunitatea saşilor, majoritară în localitate timp de sute de ani. Potrivit tradiţiei, în seara dinaintea Fasching-ului, tinerii se întâlneau pentru a-şi confecţiona măştile pentru a doua zi. Dimineaţa, cete de feciori mascaţi colindau satul călare. Personajele centrale erau mirele şi mireasa, preotul şi babele. Din alai mai făceau parte acordeonisti, toboşari, şi trompetişti mascaţi. În nelipsita căruţă cu sobă se pregăteau clătitele. Bunătăţurile se ofereau ulterior localnicilor, în schimbul unor produse alimentare, vin sau bani pe care le foloseau la prepararea clătitelor servite la Balul Mascat din aceeiaşi seară. Ziua se încheia cu parade măştilor şi petrecerea Balului Mascat, care dura până în zori. Legenda spune că zgomotul şi hărmălaia pe care tinerii o provoacă în acea zi, este menită să alunge spiritele rele ale iernii, frigul, şi vremea geroasă, pentru a aduce în loc binecuvântata căldură a primăverii. Astăzi încercăm să păstrăm vie tradiţia, respectând întocmai aceste obiceiuri. Această tradiţie îşi propune să ne aducă mai aproape de vechile datini ale comunei Prejmer, amintindu-ne de vremurile în care saşii jucau un rol determinant în viaţa comunităţii. Ne vom bucura împreună degustând nu doar delicioasele clătite ci şi alte mâncăruri tradiţionale săseşti precum şi alte preparate din gospodăriile harnicilor prejmereni. Dorim să celebrăm în fiecare an, buna convieţuire a romqnilor şi a saşilor timp de opt secole, reînviind, din dorinţa tinerilor prejmereni, această sărbatoare moştenită de la cei care au contribuit la clădirea a ceea ce astăzi numim cu mândrie comuna Prejmer.

Această sărbătoare a devenit moștenire culturală de la cei care au contribuit la clădirea a ceea ce astăzi numim cu mândrie comuna Prejmer.