Casele de Vis ale Reginei Maria – Balcic

Prezentarea expozitiei

În anul 2012, Muzeul Naţional Peleş a iniţiat programul expoziţional intitulat „Casele de vis ale reginei Maria”. Prima manifestare a acestui program a fost dedicată Castelului Bran, iar în lunile mai – septembrie ale anului 2013, el continuă cu o expoziţie ce încearcă să reconstituie atmosfera palatului de la Balcic, oraş din Cadrilater, teritoriu dobândit de România în urma celui de-al Doilea Război Balcanic, în 1913, şi care a revenit Bulgariei, în 1940, în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale.

„Ultimul şi cel mai exotic” palat al reginei Maria a fost construit şi decorat în întregime după propriul gust artistic, în micul “oraş alb” situat pe “Coasta de Argint” a Mării Negre, la aproximativ 120 km de Constanţa, într-o regiune de vis, cel mai strălucit punct verde de pe coasta aridă a Dobrogei, o oază romantică şi un cadru perfect pentru o fantezie arhitectonică.
Regina descoperise frumuseţea locului datorită pictorului Alexandru Satmari, în anul 1924, când a vizitat locul pentru a doua oară, împreună cu fiul ei, principele Nicolae. Castelul reginei Maria, denumit Tehna Juvah („Cuibul liniştit”) a fost construit între anii 1925 – 1927, după planurile arhitectului român de origine turcă, Emil Guneş (Günes) pe terenul cumpărat, în anul 1924, de la bancherul Jean Chrissoveloni. Ulterior, domeniul a fost extins prin achiziţionarea mai multor terenuri de la localnici, ajungând, în 1938, la o suprafaţă de peste 24 de hectare.

Lucrările de la Balcic au fost executate de firmele italiene Fabro Agostino (antreprenor de lucrări publice) şi Giovanni Tomasini (lucrări în mozaic, ciment şi asfalt), sub directa supraveghere a secretarului particular al reginei, Gaetan Denize. După decesul acestuia, survenit subit în anul 1928, atribuţiile i-au revenit lui Eugen Zwiedineck, aghiotantul şi secretarul particular al reginei Maria.

Expoziţia temporară ”Casele de vis ale reginei Maria – Castelul Balcic”, prezintă publicului vizitator atmosfera şi încercarea de a reconstitui câteva dintre interioarele de la ”Tenha Juvah”. Sunt expuse fotografii de epocă, realizate atât de regina Maria cât şi de atelierele Guggenberger Mairovits din Sibiu şi Julietta din Bucureşti, cu grădinile domeniului şi interioarele unde aceasta a locuit, în ultimii ani de viaţă.

Dormitorul reginei, decorat cu elemente orientale, ne va dezvălui personalitatea fascinantă a celei care avea să fie numită “regina artistă”. Alături de ţesături tradiţionale, rafturi cu cărţi, candele, icoane, vase persane şi cache-pôt-uri pentru flori, în acest spaţiu intim va persista amintirea celei care a fost “ultima romantică“.

Expunerea pieselor de artă decorativă în Sufrageria de la Balcic – masa toscană pregătită pentru reunirea familiei, un dressoir preţios, pe care se află vase necesare servirii mesei, o mică credenţă pentru păstrarea argintăriei, sfeşnice şi alte obiecte decorative – va recrea atmosfera de altădată a meselor regale.

O notă de originalitate va avea salonul principelui Nicolae, unde alături de un cămin, atât de asemănător celor aflate în bordeiele româneşti, dar ca tipologie mexican, regina Maria a armonizat piese autohtone – ţesături, perne, velinţe dar şi obiecte preţioase, occidentale, arme orientale, precum şi pictură românească. Nu lipsesc nici piesele turceşti – vase din ceramică şi alamă, totdeauna încărcate cu flori.

Una dintre ultimele construcţii de pe domeniul regal Balcic, a fost capela Stella Maris, loc de contemplare şi refugiu. Alături de fotografii de odinioară, sunt expuse icoane ortodoxe, crucifixuri şi alte obiecte de cult. Dorinţa testamentară a reginei Maria a fost, ca după moartea ei, inima să-i fie păstrată în acest locaş. Caseta din argint aurit, încrustată cu pietre preţioase, primită în dar la căsătorie în anul 1893, “de la Doamnele române”, adăpostind inima, va fi expusă prin amabilitatea Muzeului Naţional de Istorie a României, în perioada expoziţiei într-o sală specială, încărcată de sacralitate.