Iată-ne păşiţi într-un an nou, prilej de bucurie pentru pasionaţii acestor două hobby-uri.
  Deja fiecare şi-a conturat în mare calendarul “competiţional”, cu speranţa că zeiţa Diana va fi mai darnică faţă de anul ce s-a scurs, iar zeiţa Fortuna vă, va aduce mai mult belşug în urma unei partide de pescuit sau vânătoare.
   Zăpada căzută din abundenţă la început de an, viscolul şi gerul aspru îi ţin pe mulţi împătimiţi departe de ochiurile de apă şi fondurile de vânătoare.
   Pentru cei care muncesc în slujba animalelor, gerar este o lună plină de activităţi (de la îngrijire, mergîndu-se până la ocrotirea vânatului în cele mai optime condiţii). Este momentul când se fac observaţii amănunţite asupra efectivelor de vânat. Urmele de zăpadă, cu ocazia vizitării locurilor de hrană, precum şi prezenţa la hrănitori, sunt indicii preţioase în acest sens.
   Stratul mare de nea aşternut în pădurile meleagurilor noastre, cît şi gerul, poleiul, determină ca vântul să devină vulnerabil în faţa braconierilor, fapt care duce la accentuarea patrulelor periodice şi a măsurilor severe ce sunt aplicate celor certaţi mai întâi cu natura şi în final cu legea.
  Ianuarie, reprezintă perioada cînd are loc o intensă acţiune de combatere a răpitoarelor cu păr şi pene, îndeosebi a pisicilor hoinare şi a câinilor vagabonzi care hălăduiesc prin păduri în căutarea hranei, cauzînd serioase prejudicii speciilor de vânat.
   Gerar, oferă împătimiţilor de vânat o gamă diversă de exemplare admise: bizam, căprior, cerb comun, cerb lopătar, viezure, mistreţ, vulpe, câinele enot, iepure, jderi, dihori, veveriţă.
    Oferta la vânatul cu pană este şi ea diversă, de la becaţine, fazan, până la mai tot prezentele turturele, gaiţe, rândunici etc. În baza autorizaţiei individuale este permisă vânătoarea la râşi.
    În schimb, ceilalţi împătimiţi, adică pescarilor, gerar nu le poate oferi prea multe alternative, totul limitîndu-se la tradiţionala metodă de iarnă- “pescuitul la copcă”.
    În apele de munte, pescuitul este interzis şi unde mai pui că o mică gaură în bancul de gheaţă este o adevărată aventură. Cu toate acestea există şi numeroşi pasionaţi, loviţi de microbul pescuitului, care pe orice vreme, chiar ger, preferă evadarea în mijlocul naturii, iar dacă au baftă de-a prinde câţiva “chitici”, este şi mai bine.
    Rezultatele satisfăcătoare, prin pescuitul la copcă se poate obţine doar la ştiucă, biban, şalău. Pescuitul bibanului la copcă fiind cel mai gustat procedeu de către pescari.
      Pentru cei mai norocoşi, dacă le putem zice aşa, un ochi de apă dezgheţat le poate stinge setea până la primăvara mult aşteptată, la clean, babuşcă, albete, roşioară, mreană şi cu un gram de noroc chiar crap.