Poiect Maret Pentru Statiunea Voineasa

Vizualizari: 9789

Postat de romaniaturistica

Ultima modificare: 26.12.2015 22:57
De catre: administrator

Judet: VALCEA

Localitate: Voineasa

Rating (2 voturi):

Rating personal: (nu sunteți logat)

Data adaugarii: 01.01.2012

Actualmente in statiunea Voineasa in zona Vidra se lucreaza la un proiect de anvergura pentru ca statiunea sa devina o destinatie de iarna de referinta.

Avand in vedere potentialul turistic al domeniului schiabil din jurul Lacului Vidra (alt. 1320 m ) care este marginit de muntii Lotrului, Latoritei, Parang (munti cu inaltimi si goluri alpine aflate la peste 2 000 m alt), autoritatile locale si judetene cu aportul Ministerului Turismului, doresc ca pe langa statiunea Vidra sa dezvolte o zona turistica integrata o serie de dotari care sa fie legate intre ele printr-o retea de teleschi, gondole, unitati de agrement, unitati turistice de cazare si alimentatie publica, parcare cu 200 locuri etc.

La baza telefericului vor fi amenajate unitati specifice salvamontului, jandarmeriei montane, un punct de prim ajutor etc.

Traseul telefericului cu 4 locuri va traversa un culoar, plecand din zona varfului Miru, traverseaza zona Bora, urmand ca la statia aflata pe golul alpin sa fie statia de sosire, de acolo urmand un traseu de telescky care va lega zona varfurilor Mioarele - Coasta Benghii.

Astfel se creeaza posibilitatea fireasca de a se realiza un vechi proiect de mare anvergura care a luat nastere in jurul anilor 1970 o data cu proiectarea si executia lucrarilor Hidrotehnice din bazinul raului Lotru. Recomandat pentru vacante si pentru tratamentul neuro-asteniilor, organismului slabit, suprasolicitare fizica si intelectuala, anemii secundare etc. Mentionam faptul ca zona propusa este cuprinsa in Legea 562/2003 SCHI IN ROMANIA( cu modificarile ulterioare), avand un potential turistic de importanta nationala, iar statiunea Voineasa (statiune de interes national) nu beneficiaza de dotarea cu o partie de schi, chiar daca cadrul natural permite acest lucru. De asemenea, inca din anii1970 cand au fost proiectate si realizate constructiile aferente lucrarilor barajului de la Vidra s-a avut in vedere organizarea Jocurilor Olimpice de Iarna din 1982. Satul Olimpic era format din trei statiuni VIDRA, ALBA si MURA . Atunci au fost proiectate si realizate mai multe cladiri care au un aspect arhitectonic deosebit.

Tot aici a functionat si un telescaun care a fost exploatat o perioada de timp de o societate privata, dar dupa ce sindicatele au preluat patrimoniul statiunii acesta a fost si el abandonat.

Desi 30 % din suprafata judetului Valcea este zona de munte acesta nu are in prezent o partie de schi functionala, astfel iubitorii de schi din judet sunt obligati sa parcurga distante mari pana la statiunile de schi existente. Se constata lipsa unei instalatii de transport pe cablu care sa satisfaca cererea schiorilor din Rm Valcea si sudul Romaniei.

Statiunea Voineasa este o statiune de odihna si tratament deschisa in toate anotimpurile. Este situata in partea centrala sudica a Romaniei, la capatul sudic al Muntilor Lotru (Carpatii Meridionali), pe valea raului Lotru, la o altitudine de 600 -800 m, la 60 km NV de municipiul Ramnicu - Valcea (resedinta judetului Valcea) de care este legata printr-un drum modernizat.

Prin pozitia sa geografica, localitatea Voineasa beneficiaza de toate caracteristicile unei zone turistice complete: relief muntos cu varfuri semete, goluri alpine, vai adanci, sei ce coboara abrupt sau domol, resurse naturale din belsug, lacuri si rauri cu ape ca de cristal, mari intinderi de paduri, o diversitate de plante si animale, un fond cinegetic valoros, clima blanda pe tot parcursul anului.
Climatul intramontan cu veri racoroase (temperatura medie a luni iulie este de 14 grade C) si ierni reci (temperatura media din ianuarie este de -7 grade C). Precipitatiile anuale sunt in total de aproximativ 800 mm. Principalul factor terapeutic este climatul tonic-excitant cu aer curat, fara praf si alergeni, puternic ionizat, bogat in aerosoli ionizati si ozonizati si radiatii ultraviolete.

Spatiul rural voinesean, e neintrecut de interesant ca unitate geografica si nu mai putin istorica, "cetate in cetatea Carpatilor", cuib in care o parte a neamului a stat la adapost nu din vremea tocmirii tarilor, ci din vremea intemeierii neamului insusi, a atras de-a lungul timpului si continua sa atraga numerosi vizitatori.

Beneficiem astazi, la inceputul secolului al XXI-lea, de unul dintre cel mai putin alterat spatiu montan european, spatiu in care gasim peisaje unicat, de o rara frumusete, o deosebita resursa umana, o ospitalitate calda, o gastronomie specifica si o atmosfera aproape patriarhala. Aici, oamenii locurilor poarta in fiinta lor memoria ancestrala a neamului, respectand cu strictete sarbatorile religioase si traditiile milenare.

Taranul valcean - mocan traieste intr-o comuniune profunda cu natura, dupa un ritual invesnicit prin forta traditiei, care a creat structuri ceremoniale ce devin " modele" in viata folclorica traditionala si "ceva" inedit pentru vizitatori. Traditiile, obiceiurile si datinile dau savoare vietii rurale din aceste locuri. Voineasa este un loc dinadins parca tocmit de natura pentru secretul pretios al " perspectivei".

La inceputul acestui secol si mileniu industria turismului si a calatoriilor reprezinta, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate si, in acelasi timp, cel mai important generator de locuri de munca. Din punct de vedere economic turismul se constituie in acelasi timp si ca sursa principala de redresare a economiilor nationale ale acelor tari care dispun de importante resurse turistice si le exploateaza corespunzator.

Dezvoltarea turistica a deschis noi posibilitati de amenajare si petrecere a timpului liber al persoanelor fizice imbinata cu posibilitatile create de relieful zonei pentru amenajarea unor zone de atractie turistica interna si internationala care sa permita si dezvoltarea economica a acesteia.

Zona de Nord a Judetului Valcea este beneficiara celui mai mare sistem hidroenergetic de pe apele interioare din Romania prin amenajarea bazinului LOTRU, aceasta amenajare a deschis in acelasi timp portile unei noi magistrale a turismului Romanesc; " magistrala Lotru -Jiu-Cerna"pe axa Brezoi - Baile Herculane. Magistrala Lotru dispune de doua drumuri nationale "DN 7A" si "DN 67 C Transalpina" , de doua drumuri judetene DJ 701D pe valea Latoritei si DJ105 G pe valea Voinesita, un drum strategic(sau drumul regal) ,

Aceste drumuri sunt racordate la culoarul European IV care va devenii in viitorul apropiat cea mai importanta cale de acces ce va lega Vestul tarii de Bucuresti si Constanta:

-ARAD- DEVA SEBES-ALBA (pe valea Muresului) ,

-SIBIU, CORNET-BREZOI (pe valea Oltului),

- BREZOI- PITESTI, dupa ce va ocolii muntele Cozia pe valea Baiasului pana la Salatrucu, va urma cursul Topologului pana in apropiere de CURTEA DE ARGES

- de aici pe valea Argesului pana la PITESTI se va unii cu AUTOSTRADA A1 PITESTI-BUCURESTI,

AUTOSTRADA A2 BUCURESTI-CONSTANTA

- "DN 7A" modernizat si asfaltat de la BEZOI pana la PETROSANI, drum care face legatura cu marile orase din partea de NORD VEST (,ORADEA, ARAD, TIMISOARA, PETROSANI) si cele din sud RM. VALCEA, PITESTI, SLATINA, BUCURESTI CONSTANTA, racordul cu autostrada A1 se va face pe la Brezoi -Cornetul.

"DN 67 C " in curs de modernizare pe sectorul dintre statiunea RANCA - OBARSIA LOTRULUI- SEBES ALBA, prin pasul Urdele la peste 2200 m.alt. Pe acest drum care se uneste cu DN1 si DN7 (culoarul IV European E81 E68) se vor putea lega orasele din centru tarii CLUJ, ALBA, SIBIU cu cele din sud vest TG JIU, CRAIOVA, DROBETA TURNU SEVERIN, Aceste doua drumuri se intalnesc in OBARSIA LOTRULUI.

Cele doua drumuri se intersecteaza cu drumul strategic sau - DRUMUL REGAL, construit in primul Razboi mondial, drum ce pleaca din soseaua asfaltata (DN7A) la Valea Macesului parcurge toata creasta Muntilor Latorita, trecand prin Chica Lupului pe deasupra Statiunii Voineasa (in dreapta) si a localitatii Ciunget in stanga sa , apoi urca domol pana in Plaiul Poienii la alt 1600 m. Aici drumul se uneste cu legatura sa mai recenta ce vine din Ciunget, pe valea Rudaresei. Din Plaiul Poienii drumul se continua pe serpentinele din Fratosteanu Mare trece pe rand pe sub varfurile din golul alpin aflate la alt de 2000m (Fratosteanu , Mogosul, Pietrele, Petrimanu, Puru, Bora, Stefanu), strabatand Coasta Benghii pana in saua Stefanu unde se intalneste cu "Transalpina" drum ce vine de la Ranca si coboara la Obarsia Lotrului .

Raul Lotru izvoraste din Muntii Parang din lacul glacial Calcescu lac ce este marginit de Varfurile Setea Mare 2365 m si Mohorul 2337, strabate de la sud la nord acest teritoriu mirific pana la confluenta cu paraul Pravat in locul OBARSIA LOTRULUI.

Aici raul Lotru i-si schimba directia si curge de la vest catre est pana la confluenta cu raul Olt fiind marginit pe partea stanga de muntii Lotrului iar pe partea dreapta de muntii Latoritei pana la Voineasa , de muntii Piatra Tarnovului la confluenta cu raul Latorita, iar de la Malaia pana la Brezoi cu muntii Capatanii. Pe partea de Sud Platoul muntilor Capatanii aflat la peste 2000m are pante line ce coboara domol spre Calimanesti, Olanesti,Bistrita Costesti Horezu si Ranca, iar pe partea de Nord acestea se desfasoara in trepte din Varful Ursu spre Malaia si Ciunget.

Lacul Vidra se afla in centrul acestui teritoriu si beneficiaza de cele mai bune conditii climatice pentru practicarea turismului montan si a sporturilor de iarna, precipitatii abundente, cu locuri ferite de furtuni si avalanse. Deasupra lacului Vidra se afla platoul Latoritei de Sus pe "Coasta Benghii"care impreuna cu versantii nordici ai Muntilor Latorita si cei ai Parangului, formeaza probabil cel mai valoros domeniu schiabil din Carpatii Meridionali.

Atractii deosebite: pescuit de pastravi (indigen, curcubeu, fantanel) in raurile Lotru, Latorita, Voinesita si in lacurile Bradisor, Petrimanu, Galbenul si Vidra; vanatoare in padurile din imprejurimi (porc mistret, caprior, cerb, urs, gainusa si cocosul de munte).Acest spatiu reprezinta o destinatie pentru drumetie, refacere, odihna, aventura sau sport, datorita complexitatii potentialului turistic natural ce poate fi valorificat pe parcursul intregului an calendaristic.