Târgul de Toamnă de la Negreni

Cel mai major eveniment în zona, este Târgul de la Negreni (TÂRGUL DE LA FECHETĂU), este cel mai vechi târg din Transilvania.

Se desfășoară în fiecare an în al doilea weekend al lunii octombrie.

Există și un târg de vară, care are loc în luna iunie.

Târgul de toamnă de la Negreni a fost aprobat oficial în anul 1815, deși el funcționa încă dinainte de această dată, având o tradiție în Evul Mediu. La începuturi, Târgul de toamnă de la Negreni a fost aprobat oficial în anul 1815, deși el funcționa încă dinainte de această dată, având o tradiție în Evul Mediu. La începuturi, Târgul Fechetău era locul unde oamenii de la munte coborau de pe văile Apusenilor să-și cumpere căciuli groase de blană și cojoace pentru iarnă, mărgele de cusut pe portul popular la gura sobei sau butoaie ori alte obiecte trebuincioase. În zilele noastre, a devenit raiul colecționarilor și negustorilor de antichități, artă, mobilier, dar și o alternativă de piață ieftină pentru haine, încălțăminte, obicte de uz casnic, chiar și legume și fructe direct de la producător ori borcane pline cu bunătățuri de aprovizionat cămara. În ultimii ani, târgul ce se întinde pe mai bine de 1 km de o parte și de alta a Crișului Repede, într-un peisaj pastelat de toamnă, are și un rol social aparte. Ia naștere lumea nouă, una pestriță, unde naționalitățile (n. red., negustori și cumpărători din România, Ungaria, Polonia, Slovacia, Austria, Germania, Italia sau Marea Britanie) și ierarhiile sociale nu mai au nicio valoare, limba nu mai este o barieră, istoria pe care o cunoaștem capătă o altă întrebuințare, orice bun material numit la întâmplare se găsește sigur într-o cutie ori pe o masă undeva. Singura constantă e moneda, fie că vorbim de lei, euro sau forinți, iar cele mai de preț calități sunt răbdarea și arta negoțului. era locul unde oamenii de la munte coborau de pe văile Apusenilor să-și cumpere căciuli groase de blană și cojoace pentru iarnă, mărgele de cusut pe portul popular la gura sobei sau butoaie ori alte obiecte trebuincioase.

În zilele noastre, a devenit raiul colecționarilor și negustorilor de antichități, artă, mobilier, dar și o alternativă de piață ieftină pentru haine, încălțăminte, obicte de uz casnic, chiar și legume și fructe direct de la producător ori borcane pline cu bunătățuri de aprovizionat cămara.

 În ultimii ani, târgul ce se întinde pe mai bine de 1 km de o parte și de alta a Crișului Repede, într-un peisaj pastelat de toamnă, are și un rol social aparte. Ia naștere lumea nouă, una pestriță, unde naționalitățile (n. red., negustori și cumpărători din România, Ungaria, Polonia, Slovacia, Austria, Germania, Italia sau Marea Britanie) și ierarhiile sociale nu mai au nicio valoare, limba nu mai este o barieră, istoria pe care o cunoaștem capătă o altă întrebuințare, orice bun material numit la întâmplare se găsește sigur într-o cutie ori pe o masă undeva. Singura constantă e moneda, fie că vorbim de lei, euro sau forinți, iar cele mai de preț calități sunt răbdarea și arta negoțului.